Profesór Sira Apresia Metodolojia Formasaun Sékulu 21 Oferese Husi Centro Chega!I.P

38

Díli – (16 Maiu 2025), Centro Nacional Chega!I.P parseria ho United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization (UNESCO), Instituto Nacional de Formação de Docentes e Profissionais da Educação de Timor-Leste (INFORDEPE) no Ministeriu Edukasaun (ME) realiza formasaun loron 5 hahu (12-16), ba Profesóres eskola ensinu baziku Sentral no filial sira iha Munisipiu Aileu no Munisipiu Díli inklui Atauro hamutuk na’in 47, ho tema “Teacher Training for 3rd Cycle Basic Education and Secondary Education on History Education for Peace in Timor-Leste”. Profesór sira ne’ebé partisipa hato’o nia hanoin kona-ba formasaun refere.

Profesór Eskola Ensinu Bazika Filial (EBF) Fatunaba, Suku Dare, Postu Administrativu Vera Kruz, Munisipiu Díli, Samuel Ribeiro hato’o, sente kontente partisipa formasaun ne’ebé Centro Chega!I.P hamutuk UNESCO, INFORDEPE no ME oferese tanba uza metodolojia formasaun sékulu 21.

“Hanesan profesór sente kontente formasaun tanba formadór sira hanorin uza metodolojia sékulu 21 nian. Métodu antigamente ne’e sentrada iha Profesór sira, Profesór sira mak hanorin alunu sira to’o fila ba uma. Agora Métodu sékulu 21 ne’e konsentrada iha alunu sira. Profesór no alunu sira servisu hamutuk hodi susesu ba aula”, dehan Profesór Eskola EBF Fatunaba, Samuel ba Media Chega! iha Salaun INFORDEPE, Balide.

Durante formasaun, materia sira ne’ebé aprende mak pre-istória, kolonializasaun, invazaun Indonezia to’o iha ukun rasik-an. Alende ne’e, aprende mos materia edukasaun ba dame no paz, direitus umanus no metodolojia hanorin. Depois hetan tiha materia sira ne’e halo pratika analiza fotografia, timeline sekuensia akontesimentu pasadu hahu husi 1974-1999, haree video kona-ba istória pasadu, halo diskusaun grupu no vizita sítiu istóriku sira.

Profesór Eskola Ensinu Baziku Sentral (EBC, sigla Portugues) Roluli, Postu Administrativu Remexio, Munisipiu Aileu, Candizo Simão Bareto reforsa, metodolojia formasaun sékulu 21 ne’e, ajuda tebes nia atu implementa iha sira nia eskola.

“Hau aprende buat barak kona-ba istória, dame no metodolojia oinsa mak hanorin estudante kona-ba dame, kona-ba dialogu. Oinsa mak ita uza dialogu ho grupu ida, ho grupu seluk. Rezolve problema ho ulun malirin. Oinsa ita bele simu malu wainhira mosu problema ruma. Oinsa mak hanorin estudante sira kuda konsiénsia, oinsa mak ita bele fo liman ba malu atu harii paz no estabilidade iha ita nia nasaun ida ne’e”, Profesór agradese.

Ho formasaun metodolojia sira hanesan ne’e, nia fiar katak, “Sai hanesan bukae ida, atu hatutan materia ba estudante sira hodi kuda espiritu nasionalizmu no patriotizmu tanba mundu agora sékulu 21, oinsa kona-ba harii paz, harii estabilidade, harii konsiénsia, harii dialogu, nune’e ita nia nasaun hapara konflitu, labele iha violensia, hametin estabilidade iha futuru”.

Profesór Eskola Ensinu Baziku (EB) 10 Dezembru, Celestino Guterres argumenta, metodolojia formasaun sékulu 21 ne’e di’ak tanba iha teoria no iha pratika liu husi vizita sítiu istóriku sira liu-liu Museu Chega! hodi haree direitamente istória pasadu ne’ebé prezerva no dokumenta.

“Hau pesoal apresia tebes formasaun ne’ebé Centro Chega!I.P fo, ami husu para formasaun ne’e tenke iha kontinuidade labele para tiha iha klaran, tanba buat ne’e di’ak no importante ba jerasaun foun sira bele iha koñesimentu ba ita nia istória Timor-Leste nian”, apresia Profesór EB 10 Dezembru.

Profesór rekomenda ba ME tenke konsentra istória ne’ebé mak Centro Chega!I.P prezerva uza hodi hakerek livru tanba materia sira tuan lakoresponde ho situasaun reál. “Istória sira ne’ebé hakerek iha livru istória jerál mak barak, ita nia istória Timor-Leste foti de’it husi faze rezisténsia nian, seidauk ke klean didi’ak. Tanba ne’e, Ministeriu Edukasaun tenke kolabora didi’ak ho Centro Chega!I.P para bele produz livru”.

Antes ne’e, Centro Chega!I.P hamutuk ho parseiru sira realiza ona atividade hanesan ne’ebé realiza ona Rejiaun Administrativu Espesial Oekuse Ambeno (RAEOA) no Munisipiu Baucau. Tuir planu sei realiza-tan iha Munisipiu Bobonaro, Covalima, RAEOA, Manatuto, Aileu, Likisa no Ainaro ho partisipante ba atividade ne’e tomak hamutuk 450. Entertantu, formasaun ne’e nu’udar atividade anual Centro Chega!I.P ne’ebé hetan apoiu finanseiru husi Korea International Cooperation Agency (KOICA)no UNESCO.

Media Chega!.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

X