Funsionáriu Públiku Iha Obrigasaun Hatene Istória TL, Atu Servi Povu ho Lolos

1482

Dili – (20 Fevereiru 2024), Funsionáriu Públiku nu’udar makina estadu iha obrigasaun hatene ninia istória pasadu kona-ba prosesu luta ba ukun rasik-an. Maske iha pasadu lapartisipa luta, maibé iha ukun-an tenke aprende no hatene istória pasadu atu servi povu ho lolos.

Kestaun ne’e hato’o husi Dosente Universidade Nasional Timor Lorosa’e (UNTL), Janio Tilman nu’udar partisipante ba atividade formasaun Induzaun Jerál, organiza husi Insitutu Nasional Administrasaun Publika (INAP), iha Salaun Auditoriu INAP, Comoro-Dili.

Partisipante ba formasaun induzaun jeral ne’e mai husi ministeriu rua no instituisaun ida mak hanesan, Ministeriu Interior (MI) no Ministeriu Turismu Komersiu no Industria (MTKI) no Universidade Nasional Timor-Lorosa’e (UNTL) ho total partisipante 91.

Dosente haktuir katak, nu’udar Funsionáriu públiku iha obrigasaun atu aprende istória pasadu tanba istória hatudu ita nia identidade ka abut nu’udar nasaun ida. Istória hatudu ita nia identidade ita mai husi ne’ebé?, tanba sa ita hetan?, ita prepara saida ba futuru?, ne’e hatudu katak, istória importante tebes ba ita atu aprende atu hametin espiritu nasionalizmu nu’udar Timor-oan.

“Agradese CNC bele asegura nafatin, konserva nafatin istória la’os de’it iha aprezentasaun sira, maibé iha dokumentus ofisial sira, i mos haree sitíu istoriku sira prezerva. Ida ne’e di’ak tebtebe para bele ajuda jerasaun tuir mai, Funsionáriu sira hotu atu bele servisu ho lolos”, dehan Dosente UNTL ba Media CNC iha INAP, Tersa-feira, (20/02/2024). 

“Hau haree katak, prezensa Centro Nacional Chega!!I.P ho formasaun ida ne’e liu-liu kona-ba istória Timor-Leste ne’e di’ak tanba atu hanoin hikas fali luta libertasaun ida ne’e, aumezmu tempu prenxe ukun-an ida ne’e ho forsa nasionalizmu no patriotizmu tenke kontinua”, nia esplika.

Ida ne’e atu fo hanoin ba ita hotu katak, sai Funsionáriu servisu ho didiak, tanba rai ida ne’e hetan naroman la’os fasil. Rai ida ne’e hetan ona naroman, kontribui fali parte ita nian iha ukun-an ida ne’e. Ita prenxe ita nia libertasaun ida ne’e, se ita servisu ho lolos hatudu ita nia respeitu ba ita nia éroi sira ne’ebé mate ona ba ita nia nasaun.

Nune’e, agradese tebes CNC, liu husi oportunidade ida ne’e bele asesu dokumentus balun husi CNC, ne’e di’ak tebes, atu bele halo leitura balun ligadu ba ita nia istória Timor-Leste no ligadu ba relatóriu Chega!!.

Nia mos sujere ba CNC katak, “halo dijitalizaun ba dokumentu sira tanba, ohin loron mundu teknolojia, ema hotu-hotu tama ona iha era dijital, karik livru Chega! no relatóriu, ema lori todan liu, se bele dijitaliza, atu ema bele asesu iha online ka website CNC nian, ne’e hau hanoin di’ak liu. Alende ne’e mos video sira hanesan, ohin video dalan ba dame. Dokumentus hirak ne’e tau iha sitiu proproiu ka website ida atu sidadaun hotu-hotu iha rai ida ne’e bele asiste, ba mos timoroan sira ne’ebé agora hela iha nasaun Inglatera, Koreia no Australia ne’ebé nia oan moris iha ne’ebá lahatene istória Timor sira bele asesu, no hasa’e sira nia espiritu nasionalizmu no patriotizmu”.

Tanba agora era dijitalizasaun, CNC presiza reajusta ninia dokumentus sira ne’ebé sei iha versaun manual, atu bele dijitaliza atu bele asesu publiku fasil liu tan iha kualker área, iha mundu ne’e sira bele asesu ba.

(Media-CNC)




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

error: Alert: Chega! Area Protejidu!
X