Covalima – (08 Outobru 2025), Timoroan sira iha Timor-Leste no Timoroan sira iha Timor Osidental ka NTT (Nusa Tenggara Timur), Indonézia hatúr ona fatuk “Fraternidade” iha Monumentu Setembro Negro 1999 Suai, Covalima nu’udar simbolu amizade, fraternidade no rekonsiliasaun.
Fatuk ne’e hatúr hosi Lia Na’in Kamanasa, Anacleto Amaral ho Xefe Delegasaun Timoroan hosi NTT, Felisberto Amaral, ne’ebé akompaña no asiste hosi Sekretariu Estadu Arte no Kultura (SEAK), Jorge Soares Cristovão, Diretór Ezekutivu Chega!, Hugo Maria Fernandes, Prezidente Konsellu Administrasaun Centro Chega!, Manuel Pereira, Membru Konsellu Administrasaun, Inocêncio de Jesus Xavier, Reverendu Arlindo F. Marçal, Aniceto Guru Berteni Neves, Prezidente Autoridade Munisipiu Covalima, Miguel Armada Cardoso “Razaõ”, Prezidente Autoridade Munisipiu Baucau, Veneranda E. M. Lemos Martins ho entidade sira seluk inklui delegasaun no reprezentante autoridade sira hosi NTT-Indonezia. Depois hatúr tiha fatuk fraternidade, kontinua ba sunu lilin no halo orasaun hamutuk.
Iha orasaun hamutuk ne’ebé prezide hosi Pe. Jovito Rêgo de Jesus Araújo, hodi husu Aman Lalehan haraik bensaun ba fatuk fraternidade ne’e, atu ami harii uma rekonsiliasaun ida hodi halibur timoroan sira, perdua malu no tane lisuk rai ne’e. Ami husu ita boot atu fo roman espiritu lia loos ninian, atu hamriik hanesan fatuk ne’ebé metin hodi defende lia loos, justisa ho perdaun.
“Na’in ami nia Maromak ita boot mak fatuk inan ida ne’ebé ami hotu-hotu bele buka fatin atu helik wainhira ami sente kbiit laek, ami folin laek, wainhira ita boot harii kreda iha rai ida ne’e”, Pe. Jovito hasa’e orasaun.
Iha oportunidade ne’e, Lia Na’in Kamanasa, Anacleto Amaral hateten, razaun hatúr fatuk fraternidade iha Monumentu Setembro Negro 1999 Suai ne’e atu hatudu amizade, fraternidade no rekonsiliasaun. Ida ne’e mos atu hatudu katak Timoroan sira iha NTT no Timoroan sira iha Timor-Leste atu haree malu nu’udar maun ho alin ne’ebé metin hanesan fatuk ida ne’ebé mak to’os, labele nakfera, labele rahun, ita metin hanesan fatuk.
Fatuk fraternidade ne’e hanesan simbolu amizade no fraternidade no mos simbolu hametin rekonsiliasaun ne’ebé dezde beiala sira nia tempu halo ona. “Hau nia mensajen ba foinsa’e sira, fatuk ne’e hatudu ita unidade hanesan ami hatudu ba imi, ita hotu-hotu tenke tuir ita nia kultura no kultura ida ne’e la’os atu sobu malu no fahe malu maibé kultura ne’e atu hametin, joven sira kaer tuir ba labele halo problema”, dehan Lia Na’in Kamanasa.
Xefe Delegasaun Timoroan hosi NTT, Felisberto Amaral hato’o sentimentu kontente ho serimonia hatúr fatuk fraternidade iha Monumentu Sembru Negro. Nia dehan, Fatuk fraternidade ne’e hanesan simbolu rekonsiliasaun ba hametin dame, fraternidade no rekonsiliasaun ninian.
Fatuk fraternidade ne’e nu’udar simbolu prezervasaun ba ita nia kultura no asegura rekonsiliasaun ba oin. Fatuk fraternidade ne’e atu reforsa-tan rekonsiliasaun ne’ebé ita hala’o durante ne’e hanesan maun ho alin. Iha pasadu ita iha problema, maibé agora ita hamutuk.
“Hau nia esperansa ba oin sai di’ak ita tenke loke fuan ba malu, ita tenke iha vizaun hanesan kona-ba fraternidade, rekonsiliasaun i valoriza mos ita nia kultura ne’ebé ita halo”, Felisberto akresenta.
Xefe Delegasaun hosi NTT, Felisberto mos apresia ba atividade Festival Fronteira ne’ebé hala’o hosi Governu Timor-Leste liu hosi Centro Nacional Chega!I.P ho Sekretariu Estadu Arte Kultura (SEAK), ne’ebé komesa hosi 2023 iha Munisipiu Bobonaro Kapital Maliana ko’alia kona-ba memoria koletiva. Iha tinan 2024, konvida Rwanda hodi fahe esperensia kona-ba sira nia problema pasadu ne’e hanesan ho ita nian no mos asina deklarasaun dame Ambeno. Buat sira ne’e hotu hatudu klaru.
Felisberto akresenta ho Festival Fronteira 2025 iha Munisipiu Covalima, “Lian Na’in sira idak-idak ho ninia esperensia halo oinsa mak sira rezolve sira nia problema aldeia laran no suku laran. Ba oin ne’e ita atu asegura liu-tan ita nia kultura. Ita tama ona ita nia kultura ne’e ita koñese malu. Ita boot iha ita nia kultura, hau mos iha hau nia kultura, ita asegura liu-tan fraternidade”.
Entertantu, atividade ne’e realiza iha ámbitu Festival Fronteira 2025 ho tema “Interkambiu Kulturál ba Hametin Rekonsiliasaun”.
Media Chega!.




























