Centro Chega!I.P Organiza Atividade Simulasaun Model United Nations 2026

70

Díli – (9 Fevereiru 2026), Centro Nacional Chega!.I.P liu husi Chega! Young Ambassador (CYA) organiza atividade simulasaun Model United Nations (MUN) 2026 ho tema jeral “Geopolitical Tension in South China Sea” ho nian Sub-Tema mak “Why it Happen and How to Promote Peace Building and Stability in the Region”. Objetivu husi atividade ne’e, hanesan espasu ida ba estudantes universitáriu, no foinsa’e sira atu halo diskusaun ho modelu Nasoens Unidas nian hodi fo resolusaun ba konflítu ne’ebé mak akontese iha mundu no rejiaun sira. Atividade ne’e partisipa husi delegasaun hamutuk 38 mai husi nasaun 21, ne’ebé hala’o iha Salaun Konferensia Centro Chega!I.P, Antigo Comarca Balide.

Iha diskursu abertura, Diretór Ezekutivu Chega!, Hugo Maria Fernandes destaka importansia husi atividade simulasaun Model United Nations (MUN) hanesan espasu ida ba foinsa’e sira atu halo diskusaun. Atividade ne’e halo hodi refleta ba Timor-Leste nia istória luta ba ukun rasik-an.

Diretór haktuir, ohin loron Timor-Leste hetan ukun rasik-an, maibe haree ba istória pasadu luta la’os ema ida ka grupu ida nia luta maibé luta koletivu. Hugo afirma, natureza konflítu pasadu iha Timor-Leste impaktu husi situasaun geopolitika iha rejiaun, exemplu uluk Estadus Unidus Amerika (EUA) funu hasoru Vietname, ikus mai sira lakon. Problema agora akontese iha South China Sea disputa entre China ho Filipina. Ba problema ida ne’e ita tenke buka hatene, se de’it mak iha diskupa ne’e nia laran, sera ke problema China ho Filipina de’it mak disputa ne’e nia laran ka iha interese seluk ruma.

Entaun, saida de’it mak akontese iha iha rejiaun ida ne’e hakarak ka lakoi ita tenke buka hatene atu bele iha koñesimentu ba problema disputa entre South China Sea. Ita tenke aprende, ita tenke halo kalkulasaun nia impaktu atu hala’i ba iha ne’ebé.

“Ho ida ne’e mak Centro Chega! koko atu hadia, i depois imi iha relasaun ho pasadu, imi iha dalan ida ne’ebé mais sistematiku, dalan ida ne’ebé mais estruturadu, la’os dalan ida ne’ebé esporadiku katak la’os rona de’it husi ida ne’e, ida ne’ebá. Ita tenke iha maneira ida di’ak liu hodi hatene istória Timor nian”, nia esplika.

Iha biban ne’e, Delegasaun, Ana L. dos Santos espresa sentimentu kontente ba atividade ne’e, no ne’e hanesan previlesiu boot ida tanba bele hetan oportunidade di’ak, bele partisipa. Atividade ne’e hanesan espasu ida atu expresa sira nia hanoin no ideia atu bele hasa’e liu tan sira nia abilidade parte diplomasia nian atu nune’e sira kontribui ba koñesimentu ba desizaun komum.

“Hau rekomenda ba chega! atu kontinua nafatin ho atividade sira hanesan ne’e barak atu bele aprende di’ak liu tan ho modelu sira ne’e tanba joven barak iha interese ba atividade sira ne’e maibé joven barak laiha espasu ne’ebé di’ak”, dehan nia.

Delegasaun, Mariano B. de Carvalho hato’o agradesimentu ba Chega! tanba  konsege realiza eventu refere, ida ne’e sai ponte ida atu dezenvolve kareira iha futuru no fahe nia ideia ba konflítu external ne’ebé akontese ita Timor-Leste.

Entartantu, atividade simulasaun Model United Nations parte integral husi programa Edukativu no Refleksaun ne’ebé mai ho programa “Desenvolver Um Centro de Resolução de Pós-Conflito” hodi hatan ba atividade pertinente rua (2) CYA nian mak hanesan, atividade Chega! Museu Day no atividade Chega! School Visit.

Media Chega!.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

X