Dili – (18 Novembru 2025), Centro Nacional Chega!I.P servisu hamutuk ho Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ-SAUP) halo diseminasaun kona-ba Arkivu no Muzeu Chega! ba estudante Universidade Oriental Timor Lorosa’e (UNITAL), Fakuldade Siensia Politika (FISIPOL), Departementu Administrasaun Publika hamutuk na’in 80 durante loron rua (17-18 Novembru), loron dahuluk na’in 40 no loron daruak na’in 40, ne’ebé hala’o iha Salaun Konferensia Centro Chega!I.P, Antigo Comarca Balide.
Diseminasaun ne’e kompleta ho atividade sira mak hanesan, aprezentasaun materia sira kona-ba, Introdusaun Arkivu CAVR iha Centro Chega!, Intorodusaun Muzeu Chega!, Aprezentasaun Manual Introdusaun Peskiza Arkivistika Centro Chega!I.P, Vizita Arkivu no Muzeu Chega!, no mos konvida Sobrevivente sira fahe sira nia esperensia pasadu ba estudante sira.
Iha abertura, Diretór Ezekutivu em Exercicio, Metodio Caetano Moniz hateten, atividade diseminasaun Arkivu no Muzeu Chega! ba estudante sira importante tebes atu bele hasa’e estudante sira nia koñesimentu kona-ba oinsa asesu Arkivu no Muzeu Chega! atu bele hatene istória luta ba libertasaun pátria nian.
Atualmente Arkivu Centro Chega!I.P prezerva 50 mil dokumentu, kompostu hosi dokumentus papeis, fotografia, video no audio. Dokumentu hirak ne’e nu’udar rezultadu kolesaun dokumentu sira dezde períodu CAVR (2001-2005). Sekretariadu Tekniku Pós CAVR (2005-2008) no kontinua ba mandatu Centro Chega! I.P ne’ebé hahú iha 2017 to’o agora.
Arkivu hirak ne’e ko’alia kona-ba libertasaun da patria maibé nakonu ho memoria moruk tanba Arkivu istoriku sira ne’e esplika lala’ok ita nia moris, lala’ok ita nia luta, ita nia lala’ok terus no susar sira ne’ebé halai liu ba aktu violasaun direitus umanus sira iha periodu 1974-1999.
“Arkivu istoriku ne’e mak hatudu ita nia ain leut, hatudu ita nia ain fatin iha prosesu luta durante periodu naruk”, dehan Diretór Ezekutivu em Exercicio iha diskursu abertura atividade diseminasaun iha loron Segunda-feira, (17 Novembru 2025).
Tanba ne’e mak atividade diseminasaun ne’ebé halo ne’e importante oinsa mak estudante sira bele asesu ba arkivu istoriku sira ne’e, hodi nune’e sira bele uza ba nesesidade akadémika sira hanesan, investigasaun sientifika no atividade pedagójika nian.
“Hau espere liu hosi atividade ida ne’e alin sira bele iha oportunidade asesu arkivu istoriku sira iha Centro Chega! para hatene. Ita espere ho alin sira nia prezensa aprende istoria, ida ne’e komponente ida atu hodi haburas ita nia sentidu nasionalizmu no ba patriotizmu ninian”, nia esplika.
Diretór em Exercicio mos halo analojia ida kona-ba liafuan nasionalizmu no ba patriotizmu. Nasionalizmu ne’e hateten, hanesan uma ida karik ne’e hau nia uma, uma ne’e hau tenke hadomi, uma ne’e hau tenke kuidadu. Hau tenke hadomi tanba ida ne’e mak satan netik hau hosi loron no udan, mas nasionalizmu de’it lato’o. Tenke iha patriotizmu katak uma ne’e hau tenke halo manutensaun para labele aat, hau tenke halo moru para naukten labele tama i hau prontu mate wainhira ema mai hadau uma ne’e.
Entaun, aprende istoria ne’e mos atu promove sentidu nasionalizmu no patriotizmu. Se ita lee istoria pasadu no memória moruk sira ne’e atu hatene istória hodi hakotu ona violensia iha pasadu la’os atu haburas odiu no vingansa. Ita aprende hosi pasadu sai lisaun atu labele repete tan. Ita labele kontinua moris ho istoriku, maibé moris banati ba istória tanba istória mak ita nia identidade. Se ita lahatene istória ita lahetene ita nia identidade.
Iha oportunidade ne’e, Estudante UNITAL, Laurinda Barros informa katak, sente kontente partisipa iha atividade diseminasaun Arkivu no Muzeu Chega! tanba ne’e importante tebes ba sira atu bele aumenta sira nia koñesimentu.
Nia aumenta tan katak, hanesan estudante no joven presiza tebes atu aprende istória Timor-Leste tanba istória mak sai nu’udar ita nia identidade no mos aliserse ba dezenvolvimentu nasional.
Media Chega!.






























