Chega!

VMAP Parabeniza Aniversáriu CNC I.P Ba Dala-VII Ho Tema “Reforsa Parseria Institusional Hodi Promove Medida Reparativa”

Dili – (17 Jullu 2024), Iha ámbitu selebrasaun aniversariu CNC I.P ba dala-VII organiza atividade, dahuluk misa agradesimentu ne’ebé realiza iha Igreza Maria Imaculada Conceição Balide, prezide husi Pe. Jovito Rego de Jesus Araújo, iha dia, (15 Jullu 2024). Atividade daruak, dialogu interjerasional entre jerasaun foun, vitima no sobrevivente sira hodi fahe esperensia moruk pasadu, iha dia, (16 Jullu 2024). Atividade datoluk ho aniversáriu CNC I.P, iha dia, (17 Jullu 2024), ne’ebé realiza iha Salaun Delta Nova, Dili.

Dia, (17 Jullu 2024), selebrasaun aniversáriu CNC I.P hahu ho atividade dialogu parseria, hodi relata progresu servisu parseria ligadu ba asuntu reparasaun ba vitima no sobrevivente sira. Hafoin remata, kontinua kedan ho serimonia lansamentu, livru Hatutan Memória Volume IV, Lansamentu livru poezia ho titulu “Ain-Le’ut” ko’alia kona-ba atrosidade militár Indonézia nian iha Timor-Leste, lansamentu livru Komunidade Ida Istória Ida, lansamentu Relatóriu CNC I.P Ezekusaun Anual 2023 no mos lansamentu Painel Ezibisaun Centro Chega!.

Hafoin remata, kontinua kedas ba serimonia asiña nota entendementu entre CNC I.P ho Ministeriu Ensinu Superior Siensia no Kultura (MESSK). Iha biban ne’e, CNC I.P ho FDCH mos asina kontratu ho vitima no sobrevivente vulneravel liu nia oan sira hetan bolsa estudu hodi kontinua estudu iha instituisaun ensinu superior sira. Alende ne’e, CNC I.P mos atribuisaun premiu CNC I.P 2024 nian ba parseiru sira tanba halo kooperasaun di’ak no implementa rekomendasaun sira husi relatóriu final Comissão de Acolhimento, Verdade e Reconciliação (CAVR) no Comissão Verdade e Amizade (CVA).

Serimonia ne’e partisipa husi Vise Ministru Saúde (VMS), Ministeriu Ensinu Superior Siensia no Kultura (MESSK), Ministeriu Solidariedade Sosial no Inkluzaun (MSSI), Ministeriu Edukasaun (ME), Ministeriu Interior (MI), Sekretariu Estadu Arte no Kultura (SEAK), Provedoria dos Direitos Humanos e Justiça (PDHJ), g7+, Konsellu Imprensa (KI), Fundo Dezenvolvimentu Capital Humano (FDCH), Polisia Nasional Timor-Leste (PNTL), Falintil Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Embaixadór Japaun iha Timor-Leste, organizasaun sosiedade sivil, akademiku no parseiru sira seluk.

Iha oportunidade ne’e, Reprezentante Vise Ministru Asuntu Parlamentar (VMAP), Manuel Mesquita Pereira lori Vise Ministru Asuntu Parlamentar (VMAP), Aderito Hugo da Costa nia naran hato’o parabens ba Centro Nacional Chega! Instituto Publiku (CNC I.P) selebra nia aniversariu ba dala-7 ho tema “Reforsa Parseria Institusional Hodi Promove Medida Reparativa”.

Mensajen ne’e Reprezentante Vise Ministru Asuntu Parlamentar (VMAP), Manuel Mesquita Pereira hanesan mos Prezidente Konsellu Administrasaun (KA) Chega! hato’o iha diskursu selebrasaun aniversáriu Chega! ne’ebé realiza iha Salaun Delta Nova, Dili.

Reprezentante hatutan, tema ba selebrasaun aniversariu ne’e refleta tebes Chega! ninia komprimisu boot atu servisu makas no seriu liu tan hodi prezerva memória istóriku sira, tane a’as direitus umanus, apoiu reparasaun ba sobrevivente vulneravel sira.

Atu promove medida reparativa ba sobrevivente sira, nia esplika, CNC I.P sei lala’o mesak, servisu hamutuk ho parseiru sira nu’udar forsa ida atu atinji misaun ida mak sobrevivente sira hetan atensaun di’ak husi estadu liu husi governu.

Durante ne’e, CNC I.P hamutuk ho parseiru sira hahú husi 2017 to’o 2024 halo ona medida reparativu oin-oin hanesan fo asistensia saúde, halo Uma Memória Ba Esperansa UMbE) ba sobrevivente sira no entrega ona uma 18 ba sobrevivente vulneravel liu, fo apoiu ekonomiku, bolsa estudu,  pagamentu pontual no mos organiza ona eventu istóriku. Medida hirak ne’e halo objetivu atu dignifika no valoriza sira nia kontribuisaun luta ba ukun rasik-an.

Alende ne’e, CNC I.P mos halo kooperasaun ho parseiru sira hodi buka tuir no lori fila Timoroan sira ne’ebé mak separa husi sira nia familia durante periodu 1975 to’o 1999. Alende ne’e Chega! mos ativamente transmite informasaun kona-ba relatoriu CAVR no Per Memoraim Add Spam atraves meius komunikasaun sira, realiza kolokiu barak iha nivel nasional no internasional no mos ba lider komunitariu sira iha Timor-Leste no ba komunidade internasional sira iha rai liur.

CNC I.P mos halo ona servisu lubuk ida hanesan peskiza ba fatin istóriku sira, peskiza istoria komunidade nian, peskiza no publikasaun biografia husi Timoroan sira ne’ebé kontribui signifikante ba defende luta ba ukun rasik-an. Prezerva istoria, integra konteudu Chega! no Per Memóriam Add Spam iha kurikulum Ensinu Primaria, Sekundaria no Ensinu Superior. Formasaun direitus umanus ba funsionáriu publiku no ba membru F-FDTL no PNTL sira.

Servisu hirak ne’e hotu halo tanba liu husi kooperasaun no koolaborasaun di’ak, nune’e, lori Chega! nia naran agradese ba parseiru estratejiku sira hanesan Ministeriu Edukasaun (ME), Ministeriu Ensinu Superior Siensia no Kultura (MSSK), Ministeriu Solidairieqdade Sosial no Inkluzasaun (MSSI), Ministeriu Justisa (MJ), Ministeriu Interior (MI), Ministeriu Administrasaun Estatal (MAE), Ministeriu Planeamentu no Investimentu Estratejiku (MPIE), Sekretariu Estadu no Teras no Propriedade (SETP), Sekretariu Estadu Arte no Kultura (SEAK), Fundo Dezenvolvimento Capital Humano (FDCH), Providoria dos Direitos Humanos e Justiça (PDHJ) no seluk tan. Alende ne’e, agradese mos apoiu husi ajensia internasional sira hanesan, KOICA, UNESCO, Governu Federal Alemaña, Projetu GIZ-SAUP no Kooperasaun França no seluk tan.

“Atinji esforsu sira ne’e, CNC I.P sei labele la’o mesak no labele halo servisu mesak ba misaun boot ne’e, maibé presiza akumula, halibur forsa no abilidade husi parte hotu-hotu hodi ultrapasa limitasaun ba atinji susesu sira. Tanba Chega! nu’udar instituisaun estadu nian presiza nafatin iha koooperasaun no kolaborasaun ho sosiedade sivil no seitor relavante sira seluk tantu iha rai laran no rai liur, lolo liman ba malu hodi servisu hamutuk sei atinji susesu boot ba Timor-Leste, espesialmente ba sobrevivente vulneravel liu, husi ita nia istória moruk pasadu,” nia tenik.

Servisu hirak ne’e halo refleta tebes Madre Teresa de Calcuta nia liafuan dehan, “I can do things that you cannotyou can do things I cannottogether we can do great things” ho tetun “Ha’u bele halo buat ne’ebé o labele. O bele halo buat ne’ebé ha’u labele. Hamutuk ita bele halo buat boot”. Signifikadu husi espresaun Madre Terese nian subliña, kooperasaun no kolaborasaun mak save atu atinji susesu boot sira.

Iha oportunidade hanesan, Diretór Ezekutivu Centro Chega!, Hugo Maria Fernandes esplika, selebrasaun aniversáriu CNC I.P ba dala-VII ne’e simples maibé iha signifikansia boot. Ezisténsia CNC I.P ba dala-VII dalaruma ema hanoin naruk ona, maibé ha’u hanoin tinan 7 foin mak hahu.

Tinan 7 la’os tempu ida ne’ebé ami hato’o ami nia orgullu ba atinjimentu sira. Orgullu ne’ebé ami hetan tanba partisipasaun husi liña ministeriais hotu-hotu, partisipasaun husi organizasaun sosiedade sivil, akademiku sira ne’ebé mak halo riku duni Centro Chega! nia dezempeñu durante tinan 7.

“Selebrasaun ida ne’e la’os selebrasaun CNC I.P nian ezistensia de’it, maibé selebrasaun ba ita nia kooperasaun di’ak, ba ita nia parseria ne’ebé mak lori no hatudu duni responsabilidade estadu nian ba ita nia vitima sira, ba ita nia jerasaun foun sira atu orgullu ho ita nia memória ne’e, ser nu’udar ema timor, ita labele orgullu de’it ho ita nia bandeira ho inu nasional, maibé ita tenke orgullu ho luta boot ema hotu-hotu nian ne’ebé mak lori ita ba ukun rasik-an,” Hugo informa.

Nia fo hanoin, tinan rua liu ba kuandu selebra tinan 5, ha’u hateten katak prezensa ita boot sira, halo ami nia ain labele namlele, sama metin iha rai ne’e. “Tinan ida ne’e hanesan fini ida, fini ne’e foin tumbuh. Ho prezensa ita boot sira, ita sei rega hamutuk, ita sei halo duni saida mak harekerek iha Comarca laran katak, aifunan bele moris iha prizaun”.

(Media CNC)