Site icon Chega!

Formasaun Modulu Chega! ba Dosente Sira

Dili – (13 Fevereiru 2026), Centro Nacional Chega!I.P fo formasaun ba dosente sira mai husi Universidade Nacional Timor Lorosa’e (UNTL), Universidade Dili (UNDIL), Instituto Superior Cristal (ISC) no Instituto São João de Brito (ISJB). Formasaun ne’e la’o durante loron haat hahu (10-13) ho tema “Pedagogia Memória: Hanorin Direitus Umanu no Justisa Sosial ho Abordajen Chega! – Exchange for Change”.

Objetivu husi formasaun ne’e mak atu hasa’e koñesimentu kona-ba konteúdu Modulu Chega!. atu hametin komprensaun kona-ba violasaun Direitus Umanus iha kontestu Timor-Leste. Atu promove aproximasaun aprendizajen sentrada ba estudante nu’udar metodu hanorin ne’ebé mais efetivu no partisipativu. Atu estimula utilizasaun rekursu edukativu no arkivu sira husi Centro Chega!I.P.

Iha diskursu abertura formasaun, Diretór Ezekutivu Centro Chega!I.P, Hugo Maria Fernandes destaka importansia formasaun ba dosente sira atu hasa’e koñesimentu kona-ba Modul Chega! espesifikamente Istória no Memória, Paz no Konflitu, Direitus Umanus no Justisa Tranzisional.

Intensaun formasaun ne’e la’os hanorin dosente sira maibé atu introduz Modul Chega! ba dosente sira atu sira iha koñesimentu kona-ba Modul Chega! tanba ita hakarak dosente sira fila ba idak-idak nia universidade bele implementa Modulu Chega! iha sira nia universidade hodi sai materia introdusaun ka materia transversais tanba istória ne’e ita nia identidade.

“Ita ser orgullu nu’udar timoroan pontu ida mak ita nia kultura no ita nia istória. Ita orgullu ida, ita konta katak timor ami, mai ho istória hanesan ne’e, luta naruk ema hotu-hotu partisipa la’os ema ida rua ka grupu ida rua de’it. Ida ne’e mak tenke sai ita nia pontu ida harii no hametin ita nia identidade”, dehan Diretór iha diskursu abertura formasaun iha Muzeu Chega!, Salaun Konferensia Antigo Comarca Balide, Tersa-feira (10 Fevereiru 2026).

Diretór mos enkoraja dosente sira atu partisipa iha kompetisaun hakerek ensaiu reflektivu ne’ebé Centro Chega!I.P agora loke hela. Bainhira liu iha selesaun mak sei partisipa iha formasaun no iha oportunidade atu asesu ba dokumentus istóriku ne’ebé prezerva iha Arkivu Chega! tuir topiku espesifiku ne’ebé hili.

Centro Chega!I.P iha arkivu istóriku mais 50 mil konstitui hosi depoimentu vítima no testemuña kona-ba violasaun direitu umanu, relatóriu no investigasaun sira kona-ba krime sira mak akontese iha períodu okupasaun Indonézia, testemuña sira audiénsia públika nian, prosesu rekonsiliasaun komunitária, prosesu judisiál sira ba prijoneiru polítiku iha períodu okupasaun Indonézia, korrespondénsia no dokumentu sira hosi governu estranjeiru relasiona ho konflitu iha Timor-Leste 1974-1999, fotografia no video sira kona-ba eventu istóriku iha periodu refere, no dokumentu relevante sira seluk.

Iha fatin hanesan, Dosente UNDIL, Joanina da C. Guterres esplika, sente kontente partisipa iha formasaun ne’e no formasaun ne’e importante tanba bele aprende kona-ba Modul Chega! espesifiku ba Istória no Memória, Paz no Konflitu, Direitus Umanus no Justisa Tranzisional. No hanesan timoroan presiza duni aprende istória Timor-Leste tanba istória mak sai nu’udar ita nia identidade.

“Tuir formasaun iha ne’e hau hetan buat barak liu-liu istória Timor-Leste. Hau aprende mos kona-ba iha tempu pasadu ema halo krime ba timoroan sira. Ohin ami la’o hodi vizita Muzeu Chega! hau sente triste tanba iha fatin sela nakukun hau sente terharu. Ita Timor ukun-an ne’e ita terus. Remata husi formasaun ne’e, hau ba fali iha kampus hau sei fahe. Istória ne’e importante no timoroan sira presiza hatene. Sira hatene para sira hatene agradese agora dadaun saida mak sira hetan”, Dosente agradese.

Dosente UNTL, Moises Martins da Costa, kontente partisipa formasaun ne’e no formasaun ne’e importante tebes tanba formasaun ne’e hanesan siensia ida ne’ebé mak akontese realidade hodi nune’e sai mos hanesan istória.

“Istória mak ita laestuda ne’e Timor-Leste nia imajen laiha tanba jerasaun sira lahatene istória. Ita tenke hatutan no habelar ba jerasaun foun sira. Ami mai iha ne’e ami mos hanorin iha universidade, maibé buat ne’ebé mak iha ami tenke ser fo ba estudante sira. Iha Departementu Relasaun Internasional, ami iha materia istória, maibé iha istória jeral de’it exemplu istória Guerra Mundial segundu, maibé ita nia istória luta ba ukun rasik-an laiha”, nia preokupa.

Entertantu, formasaun ne’ebé Centro Chega!I.P fo ba dosente sira atu reafirma papel Centro Chega!I.P nian nu’udar sentru referénsia edukativu kona-ba memória, verdade no justisa sosial iha Timor-Leste. Liu husi aproximasaun pedagójiku ne’ebé sentra ba estudante sira no uza rekursu konkretu hanesan filme no vizita istórika, universidade sira bele kontribui ba formasaun jerasaun foun ne’ebé kritiku, sensível no responsavel ba promosaun Direitus Umanus.

Media Chega!.

 

Exit mobile version